Blog
Nihil sine Deo (Nimic fără Dumnezeu)
Am privit spre Cer de nenumărate ori Și te-am strigat în clipele de deznădejde, Am adormit cuprinsă de lacrimi și fiori, În suflet însă cu-o mică și ultimă nădejde! * Iar mai apoi, d-atâta așteptat Și oarbă în citirea semnelor, O Doamne, eu te-am renegat, Lăsându-mă pe mâna Ielelor! * Dar am uitat, o Dumnezeul meu, Când viața mi-ai scăpat de atâtea ori Și m-ai adus din nou pe drumul meu, Umplându-mi zilele cu ale tale flori! * Însă în bunătatea Ta imensă Pentru o simplă muritoare, Mi-ai dat o nouă “recompensă” Să nu rămân cumva datoare! * Datoare acestei existențe, Ce uneori-mi pare o enigmă, Dar ce e plină…
Reîncarnări
Ne reîncarnăm la nesfârșit de mii de ani, Suntem aceiași și totuși mereu alții, Trecem grăbiți, prin epoci suverani, Crezând că vom scăpa de Ziua Judecății! * Dar timpul are timp să ne privească, Ne-aruncă în ale lui puternice furtuni, Căci scopul e să ne desăvârșească, Nu să rămânem veșnic doar nebuni! * Nebuni de nebunia vieților trăite, De a plăcerilor ispite în care ne scăldăm, De -a vieților ce devin înrăite, Și-n care preferăm să ne-afundăm! * Iar când târziul prezentei existențe Se apropie tiptil de noi, Opunem sute și mii de rezistențe Uitând că am venit și vom pleca tot goi! * Acesta este însă cursul vieții, Aceleia…
Cu un antrenor personal vei uita mărimea XL/XLL!
De câte ori nu ți s-a întâmplat să intri într-o sală de sport și în următoarele secunde ți-ai dorit să nu fi pus niciodată piciorul acolo? Aveai senzația că toate privirile sunt îndreptate spre tine și parcă puteai auzi ceea ce gândesc cei din sală legat de aspectul tău fizic. Să nu mai vorbim despre oglinzile ce te încercuiau și parcă scoteau și mai mult în evidență imperfecțiunile trupului tău. Sau când, în sfârșit, ai decis că a sosit momentul să faci ceva pentru corpul și sănătatea ta, nu ai știut de unde să începi și cum să procedezi! În minte îți răsuna mereu Mens sana in corpore sano*, dar…
S-ar putea să-ți placă și
Dincolo de aparențe
Legenda trandafirului
Uneori în viață TREBUIE să faci … NIMIC!!!
Blestemul Lunii Albastre – fragment
Prin bunăvoința Theodora-Raluca Paun și a agenții din diaspora germană, Așii români, o altă creație literară mi-a fost publicată. Aceasta poate fi găsită pe site-ul: http://asiiromani.eu/2022/04/14/blestemul-lunii-albastre/ Iar pentru cine dorește să „răsfoiască” și al meu blog, vă aștept cu drag pe site-ul: https://www.atlantidei.eu Mai jos un fragment din poveste: „- Mai ești încă aici? întrebă el în șoaptă. – Mai ești încă aici, aici? se auzi glasul lui în ecoul nopții de octombrie. – Măcar mă auzi? Mă poți vedea? continuă el, plin de speranță. – Măcar mă auzi, auzi? Mă poți vedea, vedea? îi preluă din nou ecoul întrebările. Băiatul era înnebunit de disperare. Trupul ei îi dispăruse din…
Întoarcerea la credință!
Învață-mă Doamne să fac voia Ta! se auzea în liniștea nopții rugămintea unui om. Îndrumă-mă Doamne pe drumul pe care l-am ocolit de fiecare dată! murmura acesta cu lacrimi ce-i brăzdau obrajii. Învață-mă Doamne să fiu recunoscător pentru tot ceea ce mi-ai oferit! Cu mâinile împreunate, privea pereții albi și reci în căutarea chipului Lui! Până în acea zi, nu se gândise niciodată că el, păcătosul, se erijase în rolul de stăpân lansând mereu comenzi Domnului. Dimpotrivă, se simțise mereu îndreptățit s-o facă…Și nici măcar în clipele în care Dumnezeu îi făcea pe plac, nu se oprise niciodată să mulțumească! Iar acum … acum se simțea singur, cu durerea în…
S-ar putea să-ți placă și
Navighează cu încredere oriunde în lume alături de Vasco Translator
Povestea poveștilor
Răbufnire…
