aplicatie mobil smartphone cpac catalogul produselor alimentare certificate 1
Personal

Tu cunoști proveniența și ceea ce conțin produsele pe care le consumi?

„Un stil de viață sănătos” a devenit un slogan la nivel internațional.

Oriunde ne uităm, găsim o reclamă sau un îndemn ce ne atrage atenția în această privință.

Dar ne-am gândit oare de ce?

Este vorba doar despre un nou domeniu ce poate fi exploatat de către marile industrii farmaceutice, alimentare etc. ori chiar există o problemă ce a generat abordarea în masă a acestui subiect?

Dacă nu există timp pentru un research detaliat, eu vă invit, să vă uitați pur și simplu pe stradă.

Priviți oamenii, priviți copiii, opriți-vă în loc pentru câteva secunde și observați persoanele ce trec pe lângă voi!

Ce observați?

Impactul vizual cu siguranță va fi mult mai puternic pentru categoriile de vârstă de 50+.

Eu am făcut acest exercițiu atât în România cât și în afara țării.

Știți ce am văzut?

Pe lângă chipurile obosite și îngrijorate, am văzut cum una dintre noile boli ale societății actuale, a pus stăpânire pe ei, pe noi!

Supraponderali sau deja, din păcate, obezi, indiferent de vârstă sau de mediul de proveniență, oameni ce suflă din greu la fiecare pas.

Și o numesc boală pentru că exact asta a devenit, acesta este statutul ei, în prezent.

Iar în 2018, în cadrul Analizei de situație a Zilei europene împotriva Obezității (ZEIO), Portugalia este, pentru moment, singura țară europeană ce recunoaște obezitatea ca boală.

Așadar UE a început să caute modalități prin care să poată stopa această „epidemie”, dar și metode de prevenire a acesteia prin diverse strategii, precum:

2005 prin Platforma UE  pentru intervenții asupra alimentației, activității fizice și sănătății;

2007 prin „Strategia pentru Europa privind probleme de sănătate legate de nutriție, suprapondere și obezitate”;

2007 prin Grupul la Nivel Înalt privind Nutriția și Activitatea Fizică, adoptând concluziile acestuia în 2014.

Prevenția și informarea cetățenilor sunt cei mai importanți pași!

În definitiv, este mai bine de a preveni decât de a trata!

Momentul în care această afecțiune și-a făcut apariția, conform statisticilor, a început în 1975, iar odată cu trecerea anilor, a devenit o reală problemă.

Anul 2016 a fost închis cu peste 1,9 miliarde de adulți supraponderali. În același an, 41 milioane de copii cu vârsta maximă de 5 ani, erau supraponderali sau obezi. Numărul copiilor și adolescenților suferinzi de această boală, în aceeași perioadă, a fost de peste 340 milioane.

Cum s-a ajuns însă aici?

Acum avem acces la informație, întâlnim peste tot sintagma „un stil de viață sănătos” și totuși… în România, 15% din populație este obeză, iar o treime, supraponderală.

În țara noastră, până în anii 1990 nu existau astfel de probleme datorită faptului că oamenii se hrăneau cu produse din producția proprie, cultivate natural și nu forțate cu tot felul de substanțe pentru a crește mai repede sau pentru a arăta mai bine.

De asemenea, indiferent cum a fost regimul lui Ceaușescu, dictatorul și soția acestuia, în ignoranța lor, se îngrijeau de felul în care arătau românii.

Dovadă este unul dintre episoadele din perioada construcției metroului din capitală.

Cei doi, neînțelegând că termenul de „escalatoare” făcea referire la scările rulante, au refuzat instalarea acestora pe motivul că bucureștenii sunt prea grași și le trebuie mișcare.

1989 – regimul comunist cade și granițele se deschid

Românii, scăpați de cenzură, încep să circule dincolo de frontiere. Industria lanțurilor de magazine de tip supermarket începe să se dezvolte și să pătrundă în toate orașele. Apar fast-food-urile ce atrag copiii și adulții. De asemenea, importul de produse începe să crească, iar populația să găsească rafturile pline cu tot felul de „bunătăți”. Însă, nimeni nu se întreabă dacă aceste produse sunt originare sau sunt contrafăcute, calitatea este măsurată doar în prețul produselor, dacă este scump înseamnă că este și bun, puțini sunt cei care citesc informațiile de pe etichetele produselor.

Urmează o schimbare majoră și pe piața muncii, iar evoluția galopantă a acesteia schimbă obișnuințele și viața românilor. Tradiționalul, încet-încet, dispare din marile orașe, fiind păstrat doar prin satele românești sau de către generațiile anilor 60-70.

În 30 de ani, poporul român a reușit să se auto-distrugă, crezând că această atitudine înseamnă o viață mai bună…

Sloganul „un stil de viață sănătos” începe să pătrundă

Campanii ale societăților din domeniul medical și ale nutriției, încep să tragă semnale de alarmă, încearcă să schimbe mentalitatea modului de a ne hrăni și atrag atenția și în privința calității produselor alimentare.

Calitatea acestora începe a fi privită și din punct de vedere al autenticității și al modului tradițional de preparare.

Tot statisticile sunt cele ce ne transmit că, la nivel european, sunt înregistrate și identificate, din punct de vedere geografic, 1440 produse alimentare tradiționale.

Țările din sud estul Europei se află în fruntea clasamentului în privința deținerii atestării lor. Ceea ce înseamnă, că produsele respectă procesul de producție, ingredientele, cantitățile, consistența, amestecul, condițiile de ambalare, păstrare și depozitare.

Schemele de certificare a produselor tradiționale, sunt stabilite la nivel european, fiind 3 la număr:

  • DOP – Denumire de Origine Protejată
  • IGP – Indicație Geografică Protejată

* produsele cu eticheta IGP, nefiind 100% tradiționale, au un preț mai mic în comparație cu produsele ce poartă eticheta DOP

  • STG – Specialitate Tradițională Garantată

Acestea fac referire nu numai la produsele alimentare, dar și la vinuri, alcooluri sau băuturi aromatizate.

Potrivit analizei efectuate de EurActiv (rețeaua de portaluri dedicate afacerilor europene), în Europa, țările ce dețin 70% din totalul acestui tip de produse, certificate, sunt: Italia, Franța, Spania, Portugalia și Grecia.

Harta de mai jos ne exemplifică, în cifre, situația.

România avea până la începutul lunii decembrie 2018, 5 produse tradiționale, certificate la nivel european în comparație cu Italia ce avea până anii trecuți, deja 293 produse tradiționale certificate.

Analiza conform Euractiv 2016-2018 - rețea de portaluri dedicate afacerilor europene

Lista produselor românești protejate în Uniunea Europeană, până în acest moment, conține:

  • Novac afumat din Țara Bârsei – indicație geografică protejată (IGP)
  • Telemea de Ibănești – denumire de origine controlată (DOC)
  • Salam de Sibiu – indicație geografică protejată (IGP)
  • Magiun de prune de Topoleveni – indicație geografică protejată (IGP)
  • Scrumbia de Dunăre afumată – indicație geografică protejată (IGP), ce a fost inclusă pe listă la data de 3 decembrie 2018
Scrumbia de Dunăre afumată - indicație geografică protejată (IGP), ce a fost inclusă pe listă la data de 3 decembrie 2018
Scrumbia de Dunăre afumată – indicație geografică protejată (IGP), ce a fost inclusă pe listă la data de 3 decembrie 2018

Țara noastră așteaptă însă răspuns și pentru alte 10 produse, precum:

  • Cașcavalul de Seveni din Botoșani
  • Cârnații de Pleșcoi din Buzău

Importanța certificării produselor

Etichetele ce conțin aceste indicații ridică valoarea produselor, oferă protecție comercială acestora pe piețele europene și pe piețele cu care Uniunea Europeană are încheiate acorduri, iar, în același timp, le protejează pentru a nu putea fi copiate.

În acest fel, producătorii locali au drept exclusiv de utilizare a „mărcii” tradiționale și consumatorii au siguranța și certitudinea că pot cumpăra produse originale la un preț corect.

Catalogul Produselor Alimentare Certificate – un ajutor, în controlarea calității produselor, pentru consumatori

La începutul acestui an, a fost actualizată și aplicația CPAC – Catalogul Produselor Alimentare Certificate, lansată în luna noiembrie a anului trecut.

Catalogul Produselor Alimentare Certificate - un ajutor, în controlarea calității produselor, pentru consumatori
Catalogul Produselor Alimentare Certificate – un ajutor, în controlarea calității produselor, pentru consumatori

Cu ajutorul acestei aplicații, consumatorii pot identifica proveniența produselor alimentare românești certificate. La fiecare produs este notată autenticitatea și detaliile legate de producător. Este nevoie doar de o simplă scanare a codului QR aplicat pe etichetele produselor omologate.

Aplicația a fost gândită și pusă în funcțiune de către Agentia pentru Finantarea Investitiilor Ruralereprezentând un instrument util, într-o lume digitalizată, a promovării producătorilor români.

Versiunea actualizată a aplicației poate fi acum folosită și de către sistemele de operare IOS (App Store), nu numai Android (Google Play Store).

Concluzii

Toți dorim să ne menținem sau să ne îmbunătățim sănătatea. Atunci alegerea produselor certificate reprezintă un prim pas în atingerea obiectivului nostru.

Doar în acest mod putem evita produsele falsificate ce conțin arome chimice, conservanți și înlocuitori ai ingredientelor menționate pe ambalaje.

Este adevărat și că acestea au un preț mai ridicat, dar în final mai bine plătim mai mult pentru a mânca sănătos decât să ajungem să cheltuim dublu sau triplu pe medicamente și investigații medicale.

De asemenea, fiecare produs în parte, are rolul de a ne asigura un aport optim de substanțe nutritive, atâta timp cât este utilizat și îmbinat într-un mod rațional în prepararea felurilor de mâncare, atâta timp cât se va respecta orarul meselor principale, dar și al unui program de exerciții fizice.

Știința alimentației este cea care ne îndrumă și supraveghează consumul corect și responsabil al alimentelor, iar o informare constantă ne poate ajuta să facem alegerile potrivite!

Surse:

http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2018/11/Analiza-de-situatie-ZEIO-2018.pdf

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/tainele-naucitoare-ale-metroului-de-ce-n-a-vrut-ceausescu-statii-in-drumul-taberei-si-cum-a-fost-construita-pe-ascuns-statia-de-la-romana

https://www.startupcafe.ro/marketing/produse-protejate-ue-scrumbie-romania.htm

https://www.gazetadeagricultura.info/dezvoltare-rurala/562-produse-traditionale/21444-cpac-catalogul-produselor-alimentare-certificate-versiunea-actualizata.html

http://cursdeguvernare.ro/standardelor-de-calitate-a-alimentelor-din-ue-o-alta-perspectiva.html

Apreciază această postare!

Apasă pe steluță pentru vot!

Media voturilor / 5. Număr voturi:

6 comentarii

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: