Timișoara – „mica Vienă”a României
Uneori, Facebook-ul îmi creează nostalgie prin anumite notificări pe care mi le trimite!
La fel s-a întâmplat și ieri, când mi-a reamintit că, în urmă cu doi ani, am luat un avion cu destinația București – Timișoara!
Nimic neobișnuit până aici, dar când am revăzut postarea, am decis să dau ocazia unuia dintre cele mai frumoase orașe ale țării, să se prezinte!
*
Călătorie de o zi, în interes de serviciu, într-un oraș total necunoscut, dar o amintire minunată.
Rândurile scrise și pozele postate la întoarcere acasă, povestesc despre un oraș în care vechiul și noul se îmbină atât de bine, încât îi oferă o imagine inedită.
Doar câteva ore petrecute acolo, dar împărțite în mod echitabil: patru ore pentru muncă și șase ore de hoinărit, singură, pe străduțe ascunse sau artere principale, pe podul peste Bega, pe alei de parcuri, din care apusul lunilor de iarnă, este un spectacol!
Adierile vântului și stolurile de porumbei mi-au șoptit legende urbane și întâmplări ciudate ce circulă pe străzile orașului de pe Bega, stârnind mirarea, curiozitatea sau teama.
Însă eu m-am bucurat de Timișoara, ce mi s-a dezvăluit în toată splendoarea ei și mi-a trimis ca însoțitor, un soare mare și cald, chiar dacă eram în luna Ianuarie.
**
Impresii din „Mica Vienă” a României – 17.01.2017
„Astăzi a fost o zi deosebită!
Am vizitat un oraș ce mi s-a strecurat imediat în suflet, ca un zâmbet cald în mijloc de ianuarie, smulgându-mi promisiunea de a mă Reîntoarce!
Și o voi face pentru că Timișoara-Тimisvaraia-Temesvár – Temeschwar „s-a deschis” azi către mine ca și cum m-ar fi așteptat de mult timp…
I-am admirat frumusețea și farmecul arhitectural (bizantin, baroc și modernist), am fost cucerită pur și simplu de oamenii de acolo, oameni „frumoși la suflet” și cu frică de Dumnezeu, timizi dar calzi și gata de a oferi un zâmbet și o îndrumare unui străin ce străbate străzile orașului lor…
Am rătăcit pe străzile acestui minunat oraș, ore întregi, cu dorința de a capta, în obiectiv, totul, pentru a-l duce cu mine acasă…
O fărâmă din mine a rămas acolo!!!
Am văzut, zic eu, destule orașe ale țării și câteva și în afara României, însă ca acesta… nu poate fi comparat sau egalat!
I will be back! A promise is a promise! ”
P.S.: Mi-ar plăcea să aflu mai multe informații despre Timișoara, dar informații direct de la sursă, nu doar ceea ce găsesc pe internet. Sfaturi cu locuri ce merită bifate pe lista unui turist.
Așadar, aștept cu interes feedback-ul vostru!
GALERIE FOTO din ARHIVA PERSONALĂ
Surse:
- fotografii – arhiva personală
- http://www.ziare.com/stiri/frauda/insemnul-regal-scos-din-stema-timisoarei-788391
Mădălina
Bună!Eu sunt Mădălina și sunt încântată să vă urez “Bine ați venit!” pe tărâmul meu.Aici veți descoperi activitatea mea atât ca astrolog și blogger.Atunci când mă simt inspirată particip și la competiții de blogging creativ, precum Superblog.Îmi doresc ca materialele pe care le postez să răspundă cerințelor și/sau curiozităților pe care le aveți, să vă inspire și să vă ofere, pe cât mai mult posibil, răspunsurile căutate, dacă este cazul.Pentru a nu pierde niciun articol, vă puteți abona oricând la Blog , primind articolele în adresa de email.Mentiuni importante:Nu trimit reclame, promoții sau alte e-mail-uri tip spam. Se vor trimite automat de către platformă numai articolele noi de pe blog. Abonarea la blog presupune că ești de acord cu termenii și condițiile de utilizare, cu politicile de confidențialitate și cu utilizarea cookie-urilor. Datele cu caracter personal colectate sunt adresa de e-mail, în cazul în care utilizatorul se abonează la blog, datele de contact solicitate de formular și mesajul în cazul în care utilizatorul trimite un e-mail, precum și comentariile pe care utilizatorii le fac pe blog. Te aștept oricând să revii, iar între timp îți mulțumesc pentru vizită și pentru suport!
2 comentarii
arcidalia
Citeste cartea „Heruvim”a lui Adrian Petru Stepan.Pe langa poveste vei gasi lucruri foarte interesante despre orasul de pe Bega
Erwin Lucian Bureriu
Ar fi fost interesant de fotografiat încă vreo trei biserici catolice (Piața Bălcescu, cea de lângă Parcul Central sau cea din Piața Traian, care are o dublură la Budapesta. Ai prins domul din Unirii, dar și niște monștri, biserica sârbească și catedrala din Centru, plasată acolo pentru a sfida pe catolici și construită după modelul unei biserici din Hârlău. Oricum strică peisajul Jugendstilului din Centru, împreună cu un bloc de locuințe socialist. Teatrul a ars între cele două războaie și nu l-au refăcut după celebrii arhitecți vienezi Hellmer și Felner, lăsând acea fațadă ce aduce a Mogoșoaie realizată de Duiliu Marcu, emulul unui arhitect fascist italian. Lupoaica din Centru e cadoul făcut de Mussolini Timișoarei.