Primăvara: Bucurie, Culoare și Pace
Blog,  SuperBlog,  Superblog Spring '22

Primăvara: Bucurie, Culoare și Pace

5
(5)

Un porumbel alb, un porumbel alb ca în povestea lui Noe! a răsunat vocea cristalină a unuia dintre copii.

Mamele îngrijorate s-au înghesuit toate spre ieșirea refugiului subteran, iar una dintre ele s-a apropiat, trăgând copilul de mână cu putere.

– Mami, dar afară este soare! a glăsuit Vlad, un băiețel cu păr bălai și ochi de azur.

– Vlad, hai înăuntru! a insistat femeia, ținându-l tot mai strâns lângă ea.

Totuși, spera ca acel semn să fie pacea cea mult dorită!

Ilinca a văzut toată scena din colțul unde era așezat patul ei de campanie.

Uneori, ca și acum, pentru câteva minute doar, deschidea telefonul și se uita în galeria de imagini salvată înainte de a începe războiul.

Cel mai mult se relaxa privind pozele de pe motorul de căutare Biano.

Visul ei era acela de a-și crea în micuța curte a casei un loc de poveste. Un loc unde să poată privi cerul înstelat indiferent de anotimp. Un tărâm magic în care să se retragă de fiecare dată când simțea nevoia.

Fiind designer de locuințe, i-a fost ușor să deseneze din memorie produsele pe care și le dorea.

Desenul făcea ca timpul să se scurgă mai repede și să alunge gândurile negre ce îi dădeau ocol precum un stol de corbi neobosiți.

Colegele ei de suferință, observându-i talentul, au început să-i pună mai multe întrebări și chiar s-o roage să deseneze și pentru ele obiecte de amenajare a casei, a grădinii, a terasei sau ale balconului văzute pe acest site.

Într-o astfel de atmosferă, zilele și nopțile curgeau lin printre cuvintele tinerei ce explica tuturor despre amenajarea spațiilor și despre cum pe site-ul Biano puteau găsi tot ceea ce aveau nevoie.

Cuvintele fetei erau balsamul necesar contra bombelor ce șuierau în aer și speranța că nimic nu moare ci totul se transformă! Că totul se va încheia, iar societatea o va lua din nou de la început cu o nouă lecție învățată!

– Acest motor de căutare, le spunea Ilinca, este genial! Nu mă așteptam să descopăr o gamă atât de variată de produse și o tehnologie care să permită construirea propriului proiect, fără niciun cost!

– Trebuie doar să închidem ochii și să ne imaginăm că ne aflăm în interiorul acestui mall virtual, unde putem alege tot ceea ce ne dorim la prețuri inteligente! Câștigăm timp, economisim bani prin reducerile aplicate și găsim tot ceea ce avem nevoie pentru a ne crea spații originale și pe gustul nostru.

La un moment dat, entuziasmul fetei a fost oprit de vocea groasă provenită de la stația radio de război:

– Anunțăm către toate refugiile, că azi, 15/03/20xx, războiul a luat sfârșit! Prin sacrificiul soldaților noștri și al fiecăruia dintre voi, am reușit să doborâm cu succes „balaurul” ce s-a abătut asupra noastră cu gând cotropitor! Oameni buni suntem liberi! Puteți merge la casele voastre fără teamă!

La final, imnul țării a răsunat în ecoul adăpostului.

Urale de bucurie alungau întunericul, lacrimile curgeau neînfrânate, iar rugăciunile de mulțumire treceau dincolo de pereții groși, ridicându-se la cer precum fumul de pe altarele de sacrificiu de altădată.

Ilinca a așteptat ca lucrurile să se liniștească, lumea să se pregătească de plecare și s-a strecurat, precum o umbră, spre ieșire.

Ajunsă aici, un soare blând, cu raze moi și dulci ca mierea, a învăluit-o.

A lăsat secundele să treacă, timp în care, precum un animal hăituit, a adulmecat aerul.

Miresme de flori de primăvară i-au liniștit simțurile, iar trilul vesel al păsărelelor i-a dat speranță.

Totul în jur era un tărâm de basm! O poieniță fermecată ce se așternea la picioarele ei.

Verdele crud al firelor de iarbă, albul pur al ghioceilor întinși de-a lungul drumului, nuanțele de roz și lila al zambilelor, frunzulițele mici ce începeau să răsară timid pe ramurile goale ale copacilor din jur…

A ridicat privirea și dincolo de crengile acestora a descoperit cerul!

Cerul… atât de curat și pur, fără niciun nor sau dungă ce putea marca prezența vreunui avion!

Era, în sfârșit, mult râvnita liniște pe pământ și pe bolta cerească!

Mulți copii, conduși de Vlad, au ieșit din ascunzătoare, zâmbind către soarele rotund precum o bucată de pâine abia scoasă din cuptor.

– S-a terminat războiul, s-a terminat războiul! cântau ei în cor.

Peste puțin timp grupul era pregătit să părăsească adăpostul.

S-au îmbrățișat cu căldură, luându-și rămas bun, fiecare plecând pe calea lui.

Ilinca, alături de câteva fete, a pornit spre dragul ei oraș.

Acolo, undeva la suburbia acestuia, fata lăsase în urmă o mică căsuță.

Moștenită de la bunici, cu un petec de pământ ce îi înconjura zidurile de cărămidă roșie, era locul ei preferat.

Înainte de război, planificase să transforme pământul gol într-o oază de liniște și de relaxare, primitoare, indiferent de anotimp, de lună sau de soare.

Iar acum totul era posibil!

Totuși, a fost trezită la realitate de imaginile ce i se înfățișau în timp ce se apropia tot mai mult de oraș.

Bucăți întregi de pereți erau prăbușite la pământ, poduri distruse, găuri mari ce se căscau înspre ea din casele lovite de către bombe.

Tancuri abandonate, pete de sânge pe care țărâna nu le-a putut încă ascunde în pântecul ei.

Toate acestea erau urmele unui război nedrept, nedorit și inimaginabil pentru secolul în care trăia.

Creativitatea și imaginația fetei, strângea în minte acele bucăți de puzzle ale unei lumi distruse, încercând cu multă răbdare să le pună la loc, să reclădească prin fantezie, ceea ce realitatea dezvelea privirii cu atâta cruzime.

– Căsuța mea oare cum o voi găsi? a murmurat ea, ca pentru sine.

Nu dură mult timp și primi răspunsul.

Încă o răspântie și intră pe strada copilăriei.

A văzut-o, era acolo, stând încă dreaptă pe mica movilă, chiar dacă răni deschise arătau că nu scăpase nici ea atacurilor.

A salutat în grabă fetele rămase și a zburat cu adevărat spre aceasta.

A deschis cu grija poarta de fier, ce, cu un sunet răgușit, i-a urat „bun venit!”.

A rămas rezemată de aceasta, evaluând pagubele și desenând cu ochii planșă după planșă noul plan de reconstrucție.

Nu știa încă dacă se începuse repararea rețelelor electrice și de comunicație, dar știa că totul va fi ridicat din cenușă cu rapiditate de către mâinile harnice ale locuitorilor acestei țări.

După câteva săptămâni…

Ilinca, îmbrăcată într-o salopetă verde de lucru, mănuși groase de grădină, înconjurată de zeci de ustensile și câțiva muncitori, alerga neobosită în curte și în jurul casei.

Fiecare știa ce are de făcut. Păreau niște albinuțe grăbite în aranjarea stupului.

Înainte de începerea amenajării grădinii din vis, tânăra a reintrat pe mult îndrăgitul site Biano. 

Pentru ea nu mai reprezenta doar un simplu mall online, ci un adevărat prieten ce a știut să îi fie alături în momentele cele mai dificile, determinând-o să-și păstreze lucid psihicul.

Odată pătrunsă din nou în această lume virtuală, a ales cu grijă produsele dorite, dar nu înainte de a-și crea propriul proiect, direct pe platformă. Mai apoi le-a comandat, iar acum, cutiile ajunse, așteptau cuminți să fie deschise.

În acest fel, Ilinca a avut posibilitatea nu numai de a găsi obiectele cele mai potrivite, dar a putut și să vizualizeze dinainte cum va arăta grădina sa la final.

Datorită ofertei de produse și a prețurilor accesibile, motorul de căutare Biano a reușit să cucerească clienții și să se extindă în mai multe țări, precum: România, Ungaria, Cehia, Slovacia, Olanda, Brazilia și Portugalia.

Era evident că echipa din spatele acestui motor de căutare se ghida după o nouă viziune, dorind să schimbe modul în care oamenii își mobilează casele.

Înainte de a începe decorarea, fata a pregătit terenul cu grijă, a tăiat iarba și a plantat flori multicolore.

Mai apoi, plină de emoție, s-a îndreptat spre cutiile aduse de către curier.

Cu mâinile tremurând, le-a deschis, iar în lumina caldă a zilei de primăvară, au apărut tot felul de personaje. Vesele și colorate, îi zâmbeau și parcă se întindeau spre ea pentru a fi luate în brațe.

Această prezentare necesită JavaScript.

Pe față i se citea entuziasmul.

Cu ajutorul muncitorilor, poziționă îngerașii în cele patru colțuri ale grădinii.

Erau aleși special pentru a proteja lumea ei magică.

După aceștia, au fost scoși rând pe rând și așezați, conform proiectului, piticii de grădină, suportul pentru plante, fotoliile suspendate, lămpile solare și tot felul de personaje care mai de care mai frumoase și care se potriveau perfect în acest decor.

Însă, obiectele pentru amenajarea acestui spațiu nu se terminau aici.

Ilinca luase în calcul și zilele de toamnă târzii drept pentru care a cumpărat și vetre de foc lângă care să poată petrece timpul liber învelită într-o pătură călduroasă și cu o ceașcă de ceai alături.

Nu a uitat nici de prietenii ce urmau să-i calce pragul, iar pentru prânzuri și cine, a achiziționat și o masă de grădină metalică cu scaune comode.

Orice obiect ce era scos din ambalaj își găsea locul în acel mic paradis.

Inclusiv țarcul modular pentru micuțul pisoiaș pe care îl adoptase de curând dintr-un adăpost cu animale.

Domnișoară! îndrăzni unul dintre oameni s-o cheme.
Da, a răspuns aceasta!
Obiectele de aici sunt minunate! Aș dori tare mult să știu de unde au fost cumpărate. Copiii mei s-ar bucura mult să aibă parte de un asemenea loc.

Ilinca a surâs, timp în care a deblocat telefonul și a accesat site-ul celor de la Biano.

În ochii bărbatului s-a aprins bucuria când a început să deruleze paginile și să descopere mulțimea de produse!

Ilinca a lucrat mult împreună cu echipa aleasă.

Răsăritul și apusul treceau peste ei, uneori cu repeziciune, alteori se opreau cu curiozitate pentru a arunca o privire la acea căsuță de cărămidă roșie, cu o grădină ce prindea contur tot mai mult.

Era fericită!

Retrasă în colțul ei de rai, putea uita atrocitățile războiului, chinurile prin care trecuse, foamea, lacrimile, durerea fizică și presiunea psihologică.

Pe strada ei, clădirile lovite reveneau la viață.

Agitația, râsetele oamenilor, glasurile copiilor ce i se opreau în poartă pentru a admira toate acestea, îi făceau inima să bată de încântare!

La finalul lucrărilor, a deschis larg porțile proaspăt vopsite și s-a așezat în mijlocul străzii pentru a privi cum a renăscut acel loc atât de drag!

Cu ajutorul site-ului Biano, a reușit să-și împlinească visul, combinând utilul cu plăcutul, alegând produse de calitate, originale și la prețuri convenabile.

Drept mulțumire, și-a făcut public proiectul pe site și pe conturile sociale pentru a afla cât mai multe persoane despre această oportunitate.

Experiența Ilincăi este revelatoare!

Oricare dintre noi poate intra și alege ceea ce ne place pentru a ne construi un spațiu doar al nostru!

– Nu ai dori să încerci această experiență inedită?

În prag de primăvară, bucurie, culoare și pace vă doresc tuturor!

Articol scris pentru prima probă din competiția Superblog Spring ’22!

Legendă:

  • cuvintele scrise cu albastru reprezintă cuvintele ce au plasate pe ele link-uri
  • cuvintele scrise cu negru, bolduite și cu caracter italic – reprezintă numele sponsorului și/sau produselor pe care am decis să le scot în evidență în acest mod;

Surse:

Recomandate de către sponsorul Biano:

Apreciază această postare!

Apasă pe steluță pentru vot!

Media voturilor 5 / 5. Număr voturi: 5

Nu există voturi! Votează primul.

Un comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.