O nouă categorie - „Interviuri, O nouă categorie – „Interviuri cu și despre oameni”
Interviu

O nouă categorie – „Interviuri cu și despre oameni”

Îmi amintesc, cu drag și nostalgie, de cum Bunicul a ales, pentru mine și sora mea, profesiile, pe care le considera potrivite pentru noi.

Pe Sora mea și-o imagina o actriță de succes, de teatru sau de film.

De ce?

Datorită caracterului ei, uneori plin de un umor cu nuanțe satirice, iar alteori, emanând o personalitate puternică și de neînvins.

Pe Mine, în schimb, mă vedea jurnalistă.

De ce? Nu știu să vă spun, din păcate!

Era deja plecat dintre noi, în etapa în care, aș fi putut să-i adresez o astfel de întrebare.

Doleanțele bunicului, însă, nu s-au împlinit.

Dimpotrivă, amândouă am ales drumuri atât de diferite și de îndepărtate față de viziunea lui.

*

Sora mea, din punctul meu de vedere, ar fi putut opta cu ușurință pentru orice domeniu. Inteligența extraordinară și logica foarte bună, nu i-au lipsit niciodată. Și totuși, a ales totuși profesia de psiholog.

Ce a determinat-o să meargă pe acest drum, vă voi dezvălui în curând. Chiar și eu sunt curioasă să descopăr!

**

Despre Mine… povestea e lungă, dar la final, se pare că alegerile mele au avut și au un sens.

Singurele materii pe care le-am iubit și de care am fost pasionată cu adevărat, au fost literatura și istoria.

Nu am avut înclinație spre materiile unde logica predomină. Nu am avut vederea în spațiu, atât de solicitată de geometrie.

Fizica și chimia, cu adevărat, nu le-am înțeles niciodată. M-am străduit să le învăț teoria, dar fără să o înțeleg, cât despre pusul în practică și rezolvarea problemelor…

Cu genetica am cochetat la un moment dat, geografia nu mi-a intrat nicicând în suflet, fără un motiv anume.

Biologia a fost un obiect de studiu, ce mi-a atras atenția, dar nu atât de tare, încât să mă determine să o aprofundez.

Limbile străine, fiind caracterizate de logica lor, nu au fost materii în care am excelat. Dar acum, înțeleg și vorbesc, la un nivel acceptabil, engleza și italiana.

Despre germană, după șase ani de studiu, nici o șansă. Mi-au rămas în minte doar câteva reguli gramaticale de bază și puțin vocabular.

În privința gramaticii române… am învățat-o la momentul potrivit.

Îmi amintesc cum eram nevoită să stau în brațe cu cărțile de gramatică ale limbii române. Mereu, însă, rămâneam la primele pagini. Dar pagina dedicată Anacolutului, nu o voi uita niciodată.

Despre muzică și desen… au fost materii ce nu s-au mulat pe personalitatea mea.

Da, îmi place să ascult muzică, îmi place să admir picturi, dar de aici și până a reuși eu să inițiez ceva, drumul este foarte lung.

Totuși, pot, crea propriul portativ și propria planșă, cu ajutorul imaginației și al cuvintelor.

În schimb, iubirea de istorie și literatura am avut-o în mine. A fost doar ascunsă bine bine și aștepta să o descopăr.

O carte de istorie de la biblioteca școlară, a fost cea care a adus la suprafață pasiunea pentru cele două.

Și de unde, în acel moment, abia reușeam să descifrez cuvintele, un nou drum mi s-a deschis și nu m-am mai îndepărtat de el.

Cu toate acestea, însă, nu m-am îndreptat spre o facultate sau un master de jurnalism.

Alegerea Facultății de istorie a venit de la sine la finalul liceului, învățând mult pentru a fi admisă la Universitatea din București.

Mai apoi, masterul în Resurse Umane, în cadrul aceluiași centru universitar, a fost pasul făcut din rațiuni profesionale de moment și în același timp, îndeplinirea visului Bunicii de a avea și master.

***

Fiecare opțiune a mea nu a fost decât o îndepărtare de la ceea ce își dorea și își imagina Bunicul nostru.

Și totuși… cum viața este atât de imprevizibilă, iar eu o aventurieră a ei… am ajuns să creez acest blog.

Nici după 6 luni de la apariția lui, nu am de gând să-l încadrez într-o nișă.

Sunt mult prea multe lucruri pe care doresc să le abordez, pe care vreau să le studiez, înainte de a vi le împărtăși, subiecte despre care-mi doresc să scriu și nu în ultimul rând, repulsia mea de a-mi fi îngrădită libertatea de orice fel.

Melodia câștigătoarei celui de-al treilea loc în concursul italian, X Factor, este cea în care regăsesc dorința de libertate și puterea scorpionului, ce uneori uit că o am!


                                               Luna – Los Angeles (Official Video)

Mereu am fost rebelă, o fire, ce uneori nu am fost înțeleasă nici măcar de mine, mereu în căutarea a ceva… a Sfântului Graal, a cărui existență o admit și în care cred, dar nu reușesc, fir-ar să fie, să îl găsesc!

Noua categorie, deschisă astăzi, 06/01/2019, este o idee la care mă gândesc de ceva timp și de asemenea, un omagiu adus Bunicului meu.

Va conține interviuri cu oameni deosebiți, speciali, interviuri cu persoane pe care le admir foarte mult și-mi doresc să le cunoașteți și voi.

În viață, intrăm mereu în contact cu tot felul de persoane ce aduc cu ele un bagaj personal, agonisit de-a lungul existenței lor.

Bune sau mai puțin bune, similare, prin pasiuni, cu noi, sau diametral opuse nouă, fiecare dintre acestea, ne pot aduce un plus valoare. Ne pot dezvălui lumea, societatea, așa cum noi nu am privit-o, poate, niciodată.

Noile perspective pot deveni atuuri de care ne putem folosi atât profesional, cât și personal.

De asemenea, vom descoperi împreună, faptul că, din obișnuință, din rutină, uităm să-i apreciem pe cei de lângă noi. Uităm să-i privim cu ochi curioși și întrebători, uităm că sunt diferiți, deosebiți și putem învăța în fiecare zi, de la ei.

Domeniile abordate vor fi variate, tocmai pentru a ne oferi o viziune globală asupra lucrurilor.

Orice întrebări sunt binevenite!

Să începem, așadar, noua călătorie!

                                              Led Zeppelin – Stairway To Heaven

Apreciază această postare!

Apasă pe steluță pentru vot!

Media voturilor / 5. Număr voturi:

5 comentarii

Lasă un răspuns