-
Seducția nopții
Proaspăt ieșit din tipar, ziarul diasporei din Nürnberg, Așii români, mi-a oferit posibilitatea publicării uneia dintre poeziile mele – Seducția nopții. Poezia poate fi găsită și pe site-ul agenției – http://asiiromani.eu/2022/04/02/seductia-noptii/ Mulțumesc Theodora-Raluca Paun (Ralu) pentru oportunitate! Vă aștept la mine acasă, pe blogul www.atlantidei.eu, pentru mai multe articole, povești, poezii, advertoriale! Lectură plăcută! Mai jos, un scurt fragment: „Când noaptea își întinde voalul, Un voal de pulbere ușoară, Un felinar ne dă semnalul Pe ritmuri stranii de vioară. * O felinar al nemuririi, Mereu prezent pe aceeași stradă! O felinar al amintirii, Cum îți cădem noi din nou pradă! * Lumina ta plăpândă și gălbuie Se-ntinde lin pe drumul…
-
Nihil sine Deo (Nimic fără Dumnezeu)
Am privit spre Cer de nenumărate ori Și te-am strigat în clipele de deznădejde, Am adormit cuprinsă de lacrimi și fiori, În suflet însă cu-o mică și ultimă nădejde! * Iar mai apoi, d-atâta așteptat Și oarbă în citirea semnelor, O Doamne, eu te-am renegat, Lăsându-mă pe mâna Ielelor! * Dar am uitat, o Dumnezeul meu, Când viața mi-ai scăpat de atâtea ori Și m-ai adus din nou pe drumul meu, Umplându-mi zilele cu ale tale flori! * Însă în bunătatea Ta imensă Pentru o simplă muritoare, Mi-ai dat o nouă “recompensă” Să nu rămân cumva datoare! * Datoare acestei existențe, Ce uneori-mi pare o enigmă, Dar ce e plină…
-
Reîncarnări
Ne reîncarnăm la nesfârșit de mii de ani, Suntem aceiași și totuși mereu alții, Trecem grăbiți, prin epoci suverani, Crezând că vom scăpa de Ziua Judecății! * Dar timpul are timp să ne privească, Ne-aruncă în ale lui puternice furtuni, Căci scopul e să ne desăvârșească, Nu să rămânem veșnic doar nebuni! * Nebuni de nebunia vieților trăite, De a plăcerilor ispite în care ne scăldăm, De -a vieților ce devin înrăite, Și-n care preferăm să ne-afundăm! * Iar când târziul prezentei existențe Se apropie tiptil de noi, Opunem sute și mii de rezistențe Uitând că am venit și vom pleca tot goi! * Acesta este însă cursul vieții, Aceleia…
-
„Astăzi am trecut, poate, grăbiți unul pe lângă celălalt și niciunul n-a observat.(…)”
„Astăzi am trecut, poate, grăbiți unul pe lângă celălalt și niciunul n-a observat. Fibrele hainelor noastre s-au încurcat și s-au descurcat preț de-o clipă, apoi ne-am îndepărtat. Nu știu cine ești.(…)” Am învățat dintr-o experiență și dintr-o carte mai mult decât am învățat sau am înțeles în ultimii ani… sau poate că nu înțelesesem nimic din ceea ce am trăit! O lecție despre oameni, despre viață, iar acum totul pare că are un sens. Un sens, pe care mulți dintre noi nu l-am regăsit vreme îndelungată, pentru că, uneori, în viață te pierzi. Te pierzi precum bucăți ale unui joc de puzzle ce sunt împrăștiate de un copil prin toată…
-
Glia strămoșească: Când calc pământul gliei…
Am fost provocată să ies din zona de confort și să scriu o poezie patriotică. Mărturisesc că nu mi-a fost ușor să ies din registrul meu, iar subiectul ales mi-a dat ceva bătăi de cap. Aveam în minte doar câteva cuvinte, precum glie, limbă strămoșească, patrie, neam, ciocârlie și câteva imagini cu munții Carpați, cu Marea Neagră și Dunărea. În jurul acestora am încercat să conturez versurile, respectând cerințele provocării. În plus, am descoperit, cu dezamăgire, că România pentru mine este reprezentată decât de cei dragi și am ajuns un om fără țară. Un hoinar ai cărui pași îl poartă prin lume și atât! „Și-mi las în urmă pașii de…
S-ar putea să-ți placă și
„Scrisul”: Un drum spre Nicăieri!
Ani de pribegie…
Și plouă! Plouă neîncetat și dintotdeauna!
-
Cu un antrenor personal vei uita mărimea XL/XLL!
De câte ori nu ți s-a întâmplat să intri într-o sală de sport și în următoarele secunde ți-ai dorit să nu fi pus niciodată piciorul acolo? Aveai senzația că toate privirile sunt îndreptate spre tine și parcă puteai auzi ceea ce gândesc cei din sală legat de aspectul tău fizic. Să nu mai vorbim despre oglinzile ce te încercuiau și parcă scoteau și mai mult în evidență imperfecțiunile trupului tău. Sau când, în sfârșit, ai decis că a sosit momentul să faci ceva pentru corpul și sănătatea ta, nu ai știut de unde să începi și cum să procedezi! În minte îți răsuna mereu Mens sana in corpore sano*, dar…
-
Te uiți în calendar cum timpul trece…
Te uiți în calendar cum timpul trece, Cu chipul aspru, nemuritor și rece, Te prinde-n umbra lui greoaie și adâncă Și mai apoi te lasă-n urmă ca pe o stâncă. * O stâncă ce privește-ndepărtări, De pe a ei semeață înălțime, Lovindu-se de zeci de provocări, Ce-i este foarte greu să le suprime. * Și te mai uiți o dată-n calendar, Să te asiguri că vremea nu te-nșeală, Ș-un gust puternic, iute și amar Te scaldă tot în praf și nădușeală. * Ieri a fost frig și ploaia a turnat, Iar azi e cald, uscat și-nseninat. Pe nori de vată stă Soarele atârnat, Scăldându-ți trupul mic și-ndurerat. * Și a…
-
Ziua în care a părăsit Pământul – #Roman în curs
Atunci când aleg să citesc o carte de beletristică, mă las ghidată de trăirile pe care aceasta mi le provoacă. Barometrul propriilor emoții le măsoară îndelung, evitând orice eroare, ca mai apoi să-mi permită să devin una cu povestea. Cum mi s-a întâmplat atunci când am citit „Hoțul de cărți”! M-am oprit doar atunci când am întâlnit cuvântul Sfârșit! Sau ca atunci când am citit și recitit La răscruce de vânturi! Dacă nu există acel sentiment de devorare, de devorare reciprocă a mea și a cărții, o voi închide dezamăgită. De câteva zile asta caut cu înverșunare! Povestea mea să transmită, să transpună cititorii în acel timp și spațiu ales…
-
El și Ea- Roman în curs- Maleia
Azi a plouat mult în orașul în care locuiesc. O ploaie lungă, cu fulgere și tunete și întuneric încă de la primele ore ale dimineții. Așadar, m-am reîntors la romanul meu, lăsându-mi fantezia să-mi fie stăpână. Eu am fost și sunt doar un instrument, deoarece povestea are propria-i personalitate și vrea să se scrie singură. Aștept cu nerăbdare să văd care-i sunt limitele, acum că am eliberat-o! Dar oare are limite? El și Ea – Roman în curs – Maleia După câteva aventuri de o noapte, care îi oferiseră satisfacție doar pe moment, tânăra simțea că a venit timpul să caute o nouă colivie. Era liberă acum, liberă ca orice…
-
#Roman în curs – #Maleia
În rândurile de mai jos o veți cunoaște pe #Maleia, protagonista noului roman pe care m-am decis să-l scriu. Ca de obicei, nu știu dacă acesta va fi finalizat sau dacă va avea ocazia și privilegiul de a simți cerneala de tipar cum îi redă povestea. Însă, de aceasta dată, am decis că îl voi scrie neținând cont de nicio regulă de marketing, lăsând cenzura deoparte. Acum, îmi voi permite luxul de a-mi lăsa imaginația să plăsmuiască ceea ce dorește. Îi voi permite să se scufunde în cele mai întunecate abisuri și să culeagă de acolo nestematele pe care rațiunea și logica le-au refuzat mereu. #Roman în curs – #Maleia…
