Și ghearele singurătății mă împresoară,
Și-i simt suflarea rece de mormânt,
Se apropie de mine, mă măsoară,
Mă prinde și m-aruncă la pământ!
*
Cu răsuflarea întretăiată
Înfig privirea chiar în ochii ei,
Dar ea clipește încântată,
Zâmbește și dispare pe alei!
*
O strig atunci cât pot de tare,
O strig și-o caut îndelung,
Durerea mea e-ngrozitoare
Și nu știu cum s-o mai alung!
*
Și-atunci, într-un târziu de noapte,
O noapte neagră de coșmar,
Las sutele de mii de șoapte
Să se înece în amar!
error: Content is protected !!